Adrian Iancu urmează clasele primare și gimnaziale la Sibiu iar liceul la Ocna-Sibiului. În adolescență, călătorește împreună cu familia la Cernăuți (1968), în sudul Poloniei, la Wroclav (1972) și pe malul bulgăresc al Mării Negre, la Balcic, Albena și Varna (1978). Între  anii 1976-1980 este student al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca,  la  specializările : limba franceză-limba română. Obține diploma de licență, în 1980, cu lucrarea intitulată Modèle musical et technique romanesque chez Marguerite Duras, publicată mai târziu, în rezumat în limba franceză, în revista literară Euphorion (nr. 2/1992).
      După obținerea diplomei de licență, predă limba franceză în învățământul hunedorean și sibian iar din 1993, până în prezent, cursuri de lingvistică franceză, lexicologia și semantica limbii franceze și semiotica discursului narativ, în învaţămantul universitar sibian, la Universitatea « Lucian Blaga » din Sibiu, ca asistent universitar (1993-1997), apoi ca lector universitar (1998-2007) iar,  din 2007 este conferențiar universitar, posturi ocupate prin concurs. Călătorește în  Franța (1990-1992) unde este traducător, în cadrul operaţiunii internaţionale “Villages Roumains France-Roumanie”, în localitățile Neuil-les-Aubiers (1990) și Moutiers-sous-Argenton (1991), situate în departamentul Deux-Sèvres, apoi la Chabrillan și Divageu (1992), aflate în departamentul Rhone-Alpes. E, pentru prima dată,  în trecere prin Paris în iulie 1990, unde revine și locuiește (ianuarie,1991) într-o pensiune din arondismentul X, din preajma Bulevardului Magenta, înspre Gare du Nord. Se întoarce în capitala Franței câțiva ani mai târziu (aprilie, 1996), pentru o bursă de studii la Université Paris III-Sorbonne Nouvelle, perioadă în care  locuiește în arondismentul XI, între Place de la République și Place de la Bastille,  într-o mansardă  de pe   Bulevardul Beaumarchais, de unde face adesea drumul pe jos, prin Place de la Bastille, Boulevard Henri IV, Gare d’Austerlitz, Jardin des Plantes și Rue Censier, până la biblioteca de la Centre Senteuil.
       Revine în țară, lucrează în învățământul universitar la ULB Sibiu și semnează ca eseist și traducător, în presa literară românească. În primăvara anului 2013 se află din nou la Paris, înaintea plecării la Arras, însoțit de fiul său,  Mihai-Adrian, licențiat în management. Locuiește la hotel din Porte Maillot, în apropiere de Palais Chaillot, Trocadéro și Palais des Congrès, în cartierului parizian Neully/Seine. Este invitat ca profesor de lingvistică franceză la Arras, la Université d’Artois, în departamentul Pas-de-Calais și e găzduit la pensiunea catolică de la Maison Diocésaine d’Arras, de pe rue d’Amien. Apoi revine la ULB Sibiu unde își continuă activitatea didactică dar, și pe aceea de prozator.
■ Activitatea didactică universitară
      Din 1993, se dedică învaţământului universitar la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Participă la cursurile de vară, cu tema „Mémoire et oubli” (Iaşi, iulie, 1994), manifestare organizată de Serviciul Cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti în cooperare cu universităţi din Franţa şi România .
     Este bursier al statului francez, în 1996, la Universitatea Paris III-Sorbonne Nouvelle, unde desfășoară un stagiu de documentare în domeniul  lingvisticii franceze, cu Prof. univ. dr. Mary-Annik Morel, în cadrul grupului de cercetare Recherche sur le francais contemporain, bursă finanțată de Ministère des Affaires Etrangères, Paris. În perioada 1999-2007, în cadrul programului Socrates, participă la schimbul universitar  dintre ULB Sibiu și I.U.F.M.Toulouse, primește studenți francezi într-un stagiu de un semestru, care vizează probleme de didactica limbii franceze  în activitatea  de predare, finalizat cu Lucrare de stagiu/ Mémoire de stage și calificativ final.
     În 2002, devine doctor în filologie, cu o comisie formată din profesorii universitari Mircea Tomuș, Ion Vlad, Dan Grigorescu și Ion Mariș, cu  teza Exilul interior al personajului literar, pe care o publică în 2003, la Cluj, la Editura Casa Cărții de Știință, editor,  scriitoarea Irina Petraș, lucrare în care pornește de la ideea lui Roland Jaccard din cartea Exilul interior, întărită de sistemul estetico-filosofic al lui Michel Onfroy, pe care o aplică pe texte reprezentative din proza română interbelică.
     Devine conferențiar universitar, în 2007, numit prin concurs, la Facultatea de Litere si Arte a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, unde predă lingvistica franceză, lexicologia, semantica limbii franceze și semiotica diacursului narativ.
     În 2013, este profesor invitat, pe baza unui grant de predare pentru cadre didactice, în cadrul programului Erasmus, la solicitarea Decanatului de la Faculté des Lettres et Arts din Arras, unde predă la ciclul licenţă, specializarea Litere,  anul II, cursuri   despre Relații lexicale : sinonime, antonime, omonime, iar la ciclul master FLE, anul I, cursuri despre Aspecte ale francofoniei.
      Între anii 2011-2014 colaborează, la Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, Editura Academiei Române, cu studii despre personajul literar în limbile română și franceză.
      În paralel, cu activitatea literară și universitară, scrie studii de lingvistică  franceză,  publicate în limba franceză,după cum urmează:
La sémantique lexicale, Editura Universității « Lucian Blaga » din Sibiu, 2016, 430 de pagini, ISBN 978-606-12-1310-8 ;
Le Mot- la forme et le sens. Aspects lexico-sémantiques, Postface de Christian Duhamel, Editura Universității « Lucian Blaga » din Sibiu, 2014, 451 de  pagini, ISBN 978-606-12-0828-9.
■ Debutul literar
     Publică eseuri, traduceri și studii, în limbile română și franceză. Debutul literar absolut, ca prozator, eseist și traducător, se află sub genericul revistei literare sibiene Euphorion. Publică  mai întâi o traducere din Jacques Attali, La propriu și la figurat (Euphorion,nr.2/1992),  urmată de eseul în limba franceză, Modèle musical et technique romanesque chez Marguerite Duras (Euphorion,nr.3/1992) și, mai târziu, nuvela Școala de dans și bune maniere (Euphorion, nr.2/2016). Debutul editorial are loc cu traducerea  volumului   Gabrielei Panţel, Măcelăria/La Boucherie, piesă de teatru într-un act (Editura Uitgeverij De Zevenslapers, Leuven, 1999), cu volumul de studii Exilul interior al personajului literar (Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2003, editor Irina Petraș) și cu volumul de proză scurtă Regula jocului și alte povestiri (Editura Limes, Florești-Cluj, 2017, editor Mircea Petean).
■ Activitatea literară și publicistică
Este redactor la revista Transilvania din Sibiu (1999-2000) unde publică eseuri și studii în limbile română și franceză. Publică volumul de eseuri despre proiecția peisajului interior al personajului literar în alteritate, intitulat   Exilul interior al personajului literar, (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, 198 de pagini, editor scriitoarea Irina Petraș), carte care, mai întâi, are forma unei teze de doctorat. Urmează  volumul de eseuri  Peisaj interior și discurs narativ, (Ed. Univ. « Lucian Blaga », Sibiu, 2013) în care autorul radiografiază legătura dintre peisajul exterior și cel interior al personajului literar și cartea Geometria discursului narativ, (Ed. Univ. « Lucian Blaga », Sibiu, 2015) în care e pusă în evidență legătura dintre personajul literar și discursul narativ. Apare volumul de proză  surtă intitulat Regula jocului și alte povestiri, (Editura Limes, colecția « Lakonia », Florești-Cluj, 2017, 154 de pagini, editor Mircea Petean), apoi Triunghiul clasic și alte întâmplări (Editura Limes, colecția « Lakonia », Florești-Cluj, 2018, 145 de pagini, editor Mircea Petean). Publică, în reviste literare, eseuri, articole despre personajul literar, dar, şi traduceri, în fragment, din limba franceză în limba română, din Philippe Hamon, Jean-Jacques Wunenburger, Georges Bataille, Emmanuel Lévinas, Tzvetan Todorov, Patrick Modiano, și din limba română în limba franceză din Dan Dănilă, Ioan Radu Văcărescu, Dumitru Chioaru, Gabriela Panțel, Silviu Guga.  Este prezent cu eseurile, traducerile și prozele sale în revistele: Euphorion, Vatra, Familia, Nord literar,  Transilvania,  Saeculum, Rostirea românească, Jurnal of romanian literary studies.